Saturday, December 26, 2009

Un nou an...


Un an nou fericit! Fie ca visele uitate si prafuite sa fie implinite sau macar inlocuite cu unele mai marete! Fie ca energia si pofta de viata sa fie la ordinea zilei! Fie ca dragostea sa mearga mana-n mana cu credinta in frumos, tot ce ar include acest frumos!
Pentru Moldova vreau un an mai luminos, fara crize la nivel politic sau economic.
Vreau prosperitate, munca, ambitie, rabdare, putere si dorinta arzatoare pentru a face ceea ce ne propunem.
Vreau sa vedeti in omul iubit - iubitul, aliatul, complicele, prietenul, parintele, amantul dorit.
Vreau sanatate.
Vreau fericire.
Vreau.. vreau... ca planuri marete sa aiba realizari deopotriva.
Vreau sa castig bursa pe un an. Vreau sa iau tot ce imi ofera viata, sa acumulez experienta.
Vreau sa castig toate concursurile la care particip. Macar cele de care depinde viitorul meu.

Sa na auzim de bine la anul!

Saturday, December 5, 2009

O poveste

"Am privit-o in ochi pentru ultima data…

Ea...ea e o pisica salbatica ce a fost candva domesticita, dar acum a ramas singura, aruncata in drum de stapanul sau fara nici o explicatie.....cu timpul a aparut un alt om ce a observat-o si a iubit-o din prima clipa, avea grija de ea. Pisica nu se dadea mangaerilor lui, desi cu timpul incepuse sa raspunda cate putin la atentia omului...uneori lingea degetul omului sa-i arate ca el conteaza, dar ochii ei in contiunuu strigau in cautarea vechiului stapan ce o lasase...

De fiecare data cand omul isi privea pisica incerca din toate puterile sa o faca sa uite de vechiul stapan, sa-i sopteasca ca viata contiunua, incerca sa-i explice ca ea oricum a ramas o pisica de rasa, de o frumusete nemaipomenita-nu e una de pe strada, ii spunea mereu ca arata bine si avea grija de ea, sa nu o faca sa sufere din nou...

Si intr-o zi adevaratul stapanul se intoarse...el strigase in disperare pisica si ea venise uitand de omul ce avea grija de ea, uitase totul ce a fost si totul ce a vrut sa fie...Uitase totul ca un cosmar din copilarie...Probabil acum ea se aseaza pe bratele stapanului sau si el o mangae duios, iar omul dezamagit pleaca si dispare definitiv din viata ei....

A ales

La revedere......"


Nu e creatia mea. Eu doar am corectat pe ici-colo... Nu am reformulat sau reeditat.A fost scrisa din suflet si a ajuns la mine. Nu puteam s-o las sa se prafuiasca.

0-0

Nu-mi ajunge ceva. Am gasit o explicatie pentru starea mea. Simt de parca as avea un gol in stomac sau piept sau ce-o fi. Imi lipseste ceva sau cineva. Ceea ce simt devine mai puternic cand ascult o piesa. Ma simt singura, si plictisita, si oarecum dezamagita. Ce nu mi-o fi ajungand?