Lovita de inspiratie si ametita de fum

Ce faceam?
Visam la o poveste!
De ce uram? Ba nu, iubeam cu-ardoare,
Visam la un amor in lumea mare!
Dar visele nu mereu se-adeveresc.
Visam ca-mi scriu a mea uitare,
Ca-mi amintesc al meu sfarsit,
Ca-mi planuiesc ultima suflare
Si ultimul sarut ca-l daruiesc!
Incercam sa inteleg ce-i viata,
Cine sunt eu si ce fac intr-o lume,
In care sunt o straina autohtona
Si-a mea lume e nebuna!
Nu, nu sunt nebuna,
Lumea mi-e nebuna,
Eu nu sunt!
SUnt doar o vapaie de minciuna,
O nebuna lucida-ntre nebuni!
***
Si simt cum imi pierd capul,
Fara a privi inapoi,
Simt cum nebunia-mi invadeaza mintea,
Iar actul de proprietate-i la gunoi!